Arcade Cafe

Ce ar fi mai potrivit in centrul vechi al Bucurestiului decat un local in acelasi stil? Si cand spui vechi, nu poti sa spui decat Arcade.

Site oficial Arcade Cafe

1.Look: Elementul predominant in local este fierul forjat, pe care il gasesti cam peste tot, in mesele si scaunele din local(al naibi de greu de miscat), grilajele foarte solide de la ferestre si in elementele decorative care impodobesc peretii.Pe Langa acestea, mai poti observa diferite obiecte de anticariat ordonate frumos pe policioare de lemn, oglinzi imense, iar pe terasa din spate, multe plante agatatoare si palmieri pitici,scaune si (sa le spun) prispe de piatra destul de confortabile acoperite cu pernute.De la ultima vizita facuta localului, terasa s-a marit considerabil, iar la subsol s-a deschis si un club pe care nu am apucat sa-l vizitez, dar din poze arata destul de bine.
2.Preturi: normale spre maricele.
Cocktail-urile - cele alcoolice 15 lei cele non-alcoolice 11 lei
Shots - 10 lei
Gin (50 ml) - 9 lei
Long Drinks (250 ml) - 13 lei
Vodka (50 ml) - 9 lei
Tequila (30 ml) - 6 lei
Liqueur (50 ml) - 9-10 lei
Vinuri la sticla - 27-35 lei
Vinuri la pahar - 8-6,5 lei
VIN FIERT - 6,5 lei :D
Berea (500 ml) - 5-6,5 lei
Berea (330 ml) - 8-11 lei
Cafea - 5-9,5 lei
Singurele lucruri care m-au deranjat au fost: lipsa gramajului la cocktailuri si lipsa orcarui fel de mancare, patronul considerand covrigeii din partea casei ca fiind indestulatori pentru orice client infometat.
3.Muzica: Desi eram obisnuit cu muzica lounge, chillout sau chiar muzica din anii 70-80 ieri nu am auzit decat trance si dance (probabil venind de la clubul aflat la subsol).
4.Servirea: rapida si eficienta.Dar si aici sunt cateva lucruri care m-au derajat: lipsa unei uniforme de orice fel si servirea (majoritatii) comenzilor direct cu mana, fara nici o tava.Stiu ca nu este nimic extraordinar sa aduci o bere sau o cafea pe tava, dar o bautura mai fina (shot sau cocktail) ar trebui sa aiba o prezentare mai speciala, nu credeti?
5.Calitatea produselor: Cel putin Orgasmul consumat de mine a fost mai mult decat delicios, alcoolul simtindu-se din abundenta, iar cafeaua foarte buna, de-asemenea.

Ca nefumator, noaptea petrecuta pe terasa a fost un chin, dupa circa o jumatate de ora aproape ca nu mai puteam respira din cauza fumului, iar galagia devenea in anumite momente aproape insuportabila.
Daca aveti de gand sa mergeti aici va recomand sa sunati inainte. Nu este indicat sa va bazati prea mult pe sistemul de rezervari online, acesta avand prostul obicei sa clacheze in cele mai nepotrivite momente.

Cu aceasta ocazie am reusit sa vad faimoasele amenajari care s-au facut in aceste luni in zona Lipscani, si trebuie sa recunosc ca sunt destul de impresionat.Pavat, luminat, curat ... mai mai sa nu recunosc locul, sper doar sa nu se lase pe o ureche si sa termine de amenajat toata zona.

Nota personala: 3/5

Movie time - The Mist

The Mist

Cu acest film, a treia ecranizare dupa un romam a lui Stephen King, Frank Darabont a demonstrat doua lucruri:Primul, ca de fiecare data cand lucreaza la un proiect cu King, nu poate decat sa iasa un film cu adevarat bun.Si doi ca este un sadic (mai mult sau mai putin).Reuseste (fara prea mult efort) sa-si raneasca audienta, nu fizic, dar emotional.Darabont reuseste sa atinga un punct sensibil chiar si in cei mai barbati dintre barbati, demonstrand asta cu alte doua productii cinematografice de exceptie: The Green Mile si The Shawshank Redemption (de asemenea ecranizari ale romanelor lui King).

ATENTIE SPOILER

Mai mult decat monstrii care exista in ceata, The Mist se vrea o pilda morala despre monstrii care apar intr-un grup de oameni, panicati si speriati, pe care paranoia si teama pune stapanire, pe mintile si sufletele lor, in incercarea de a intelege ce li se intampla.
Actiunea se petrece intr-un orasel micut din Maine (unde altundeva intr-o poveste a lui King?) unde David Drayton (Thomas Jane), fiul sau Billy si cativa localnici sunt blocati in supermarketul local de o ceata ciudata.Desi sunt avertizati ca "ceva" este in ceata, nimeni nu crede pana cand nu este prea tarziu.Frica oamenilor este alimentata si de un fanatic religios (Marcia Gay Harden) care incepe sa predice despre foc si pucioasa si mai tarziu despre sacrificiu uman pentru a linisti un Dumnezeu razbunator.David incepe sa se intrebe ce il inspaimanta mai tare: monstrii de afara sau cei din magazin, oamenii pe care pana acum ii numea prieteni?
Decide sa-si incerce norocul cu cei din ceata.

End Spoiler

Desi este pentru prima oara cand Darabont ecranizeaza un roman horror a lui King, acesta reuseste sa faca o treaba fantastica, filmul avand in prim-plan mai mult factorul uman alimentat de teama care le manaca incet incet ratiunea, demonstrand in final ca natura umana poate fi mai infricosatoare decat (aproape) orice monstru.
Desi efectele speciale sub cam sub standardele actuale, monstrii arata foarte bine provocandu-ti fiori pe sira spinarii, tinandu-te incordat pana la final.Desi nu am apucat sa citesc romanul original, se pare ca finalul dramatic a fost rescris chiar de Darabont cu aprobarea lui King.

Nota personala 7/10

Vizionare placuta!

Q Pub

Q Pub (Str. Mendeleev nr.35, colt cu Str. Biserica Amzei)

Look-ul destul de "old school", underground style, nimic nu-ti sare in ochi dar nici nu te deranjeaza, ar merge totusi o cosmetizare a localului.

Preturile sunt exagerat de mari si o metoda absolut idioata de plata per sticla de bautura.Spre exemplu amicii cu care am fost si-au cumparat si o sticla de vodka pe langa restul bauturilor.La final erau foarte nedumeriti de ce pe nota de plata in dreptul sticlei este trecuta cifra 20 ?!Ca sa afle mai tarziu ca la ei nu se incaseaza bani pe sticla dar pe paharele probabile care se pot consuma din respectiva sticla.Deci de tot rahatul, pentru ca in final o sticla care banuiesc ca mai mult de 100 de lei nu ajunge cam in niciun club sa coste 170!!! de lei.Pe langa faza aceasta mai mult ca sigur ca nota a fost umflata cu cel putin 3 cocktailuri si nu doar nota noastra dar si cea de la masa alaturata.

Spatiul destul de limitat (ingust), drumul plin de peripetii pana la bar si inapoi.

Aerisirea destul de palida si anemica.

Muzica: old (2-3 ani) , si in general axata pe house si dance (impuscata din cand in cand cu cate un Snap,McHammer si Queen).

Nici nu stiu daca merita o nota, nici macar pentru animatoare care desi arautau destul de ok pentru varsta lor (16 ani pe putin) pareau si ele, ca majoritatea clientilor de fapt, cam plictisite

Nota personala - 0/5 (la prima vizita) - unul dintre cele mai deprimante cluburi in care am putut pasi vreodata.

Gaudeamus 2007 - Rezumat

Cum am promis, revin cu fotografii de la fata locului si cateva impresii.
In primul rand foarte foarte aglomerat.Daca ai noroc si scapi sa fii luat pe sus de puhoiul de la intrare sigur nu scapi de cel dinauntru, mult mai multa lume decat anul trecut si risti ca la orice pas sa primesti o geanta sau un cot in stomac sau o sacosa plina cu carti peste genunchi.
Reduceri de la 15 pana la 50%, carti de toate genurile pentru toate gusturile, standuri frumos aranjate cu personal ca scos din cutie, draguti si serviabili, tot ce trebuie unei expozitii de succes.
Cu aceasta ocazie am reusit sa-mi completez colectia Amber de Roger Zelazny cu volumul "Curtile Haosului" si colectia Riverworld de Philip Jose Farmer cu volumul "Labirintul Magic"

Gaudeamus 2007 - Carte de invatatura (editia a XIV-a)

In perioada 21-25 noiembrie, la Romexpo, se desfasoara cea de a XIV-a editie a Targului de Carte GAUDEAMUS - Carte de invatura.
Peste 450 de expozanti (edituri romanesti, edituri straine, institutii de invatamant etc) isi prezinta ultimele aparitii editoriale intr-un spatiu de peste 10.000 de mp.In cadrul expozitiei mai puteti vizita:
-Expozitia aniversara Gabriel Garcia Marquez (oficial deschisa astazi)
-Salonul de Carte pentru Copii "Ion Creanga"
-Expozitia "Matematica 2000"
-Finala Concursului National de Lectura "Mircea Nedelciu"
-Bursa Educatia
-Salonul Naţional de Creaţie şi Inventică pentru Tineret 2007
-Tombola Gaudeamus (la care se poate participa numai pe baza biletului de intrare care costa 3 lei)
-Biblioteca Gaudeamus Carturesti (unde poti rasfoi mare parte din cartile lansate in cadrul expozitiei)
si multe altele.

Elevii, studenţii, cadrele didactice, pensionarii şi membrii uniunilor de scriitori au intrarea liberă,pe baza documentelor specifice vizate la zi (carnet de elev/student, legitimaţie de membru/serviciu, talon de pensie).

Programul de vizitare este următorul: miercuri - vineri, între orele 11.00 şi 20.00, sâmbătă, între orele 10.00 şi 20.00 şi duminică, între orele 10.00 şi 16.00.

Voi incerca Sambata sa imi fac un drum pana acolo, sa fac o vizita la standul Nemira si Tritonic si desigur si cateva poze.

Festival 39

Site oficial Festival 39

Unul dintre cele mai "d'altadata" localuri din Bucuresti. Decoruri boeme si din loc in loc elemente si accesorii specifice inceputului de secol XX (un patefon, un aparat de fotografiat) si muuuuulte fotografii alb negru sau ingalbenite de timp pe toti peretii. Aplice care imprastie o lumina difuza, lumanari micute pe mese, desene (tapet foto cred) placute ochiului pe bar si cativa pereti, mozaic pe podeaua parterului, canapele mari si (probabil) confortabile si fotolii imprastiate pe 3 niveluri.
Preturile variaza de la mari la foarte mari. Un frappe-ul simplu costa 8,5 lei , cocktail-uri (de la 15 la 18 lei), shot-uri (8-18 lei), bere (peste 10 lei) si mancaruri cu specific romanesc (de la 25 de lei in sus).

Desi pe site predomina o muzica excelenta (Buena Vista Social Club, Ella Fitzgerald si Miles Davis) in local am fost pur si simplu asasinat de un pian (sau un CD cu astfel de muzica) mai mult de o ora si jumatate.
Servirea este ineficienta si inceata. O comanda simpla de cafea sau cocktail poate dura si 15 minute. Personalul cam putin si incepator (dupa nehotararea cu care completau comenzile pe casa si obiectele scapate pe jos).

Calitatea produselor este cam dezamagitoare (cel putin pentru mine). Frappeul - mic si "sec", berea sub 10 lei care se terminase brusc, salata Cesar (pe care va sfatuiesc sa o evitati) - prea multa salata si prea putin pui si foarte scumpa, dar am vazut si alte feluri de mancare care aratau destul de bine pe platouri si posibil mai gustoase.
Per total este un local de impresionat. Te poti duce cu un partener de afaceri, cu o tipa la fite sau ceva asemanator.
Clientela cam fitzoasa si mai mult formata din straini (cat am stat acolo am auzit vorbindu-se mai mult germana si engleza (britanica) decat romana).

Nota: 1/5 (la prima vizita)

O sa-i mai acord o sansa peste cateva luni cand poate cineva se va obosi sa rezolve diferite probleme din local (servire, promptitudine, calitatea produselor).

( Str. Franceza nr. 62-64, Bucuresti, zona: Unirea)